Criteriile de diagnostic
A. Incapacitate considerabilă de a vorbi în anumite situaţii sociale (în care există expectaţia de a vorbi, de ex la şcoală, în dispreţul faptului că insul vorbeşte în alte situaţii.
B. Perturbarea interferează cu performanţa educaţională sau profesională ori cu comunicarea socială.
C. Durata perturbării este de cel puţin 1 lună (dar nu limitată la prima lună de şcoală).
D. Incapacitatea de a vorbi nu se datorează lipsei de cunoaştere ori de acomodare cu limba vorbită cerută în situaţia socială. . :
E. Perturbarea nu este explicată mai bine de o tulburare.de comunicare ( ex, balbismul) şi nu survine exclusiv. în cursul unei tulburări de dezvoltare pervasivă, schizofreniei ori al altei tulburări psihotice, perioadei de sugar sau a micii copilării ;
Elementele asociate ale mutismului selectiv pot include timiditatea excesivă, frica de punere în dificultate în societate, izolarea şi retragerea socială, adezivitatea, trăsăturile compulsive, negativismul,. accesele coleroase, comportamentul de comandă sau opoziţionist, mai ales acasă. Poate exista o deteriorare severă în activitatea socială sau şcolară. Tachinarea sau punerea în postura de ţap ispăşitor de către egali este comună. Deşi copiii cu această tulburare au, în general, aptitudini lingvistice normale, ocazional, poate fi asociată o tulburare de comunicare (ex.tulburarea fonologică, tulburarea limbajului expresiv ori tulburarea mixtă de limbaj receptiv şi expresiv), ori o condiţie medicală generală, care cauzează anomalii de articulare.
Debutul mutismului selectiv are loc de regulă înainte de etatea de 5 ani, dar perturbarea poate să nu atragă atenţia clinică până la intrarea ia şcoală. Deşi perturbarea durează de regulă numai câteva luni, ea poate uneori persista mai mult timp şi se poate chiar continua câţiva ani. în unele cazuri, în special în cele cu fobie socială severă, simptomeîe anxioase pot deveni cronice.
Sorry, the comment form is closed at this time.